Nevoia Muzei..
Ii 8.30; Se trezeste cu toate ca nu auzise ceasul de la ora 8.
Nu-si bea cafeaua, ci se culca inapoi in patul ne-pat… cu mana stanga sprijinita de cap,
Mai trece ceva timp si se trezeste morocanoasa,
Se sterge la ochi, ma cauta prin casa..
O vad cum se uita prin zid pe fereastra
Ea visul si-l plange si plansul ii visul, si plange..
O pup pe frunte, si ma strange de mana:
-”Sa simti cum te inunda inspiratia … /:) (ma uit in stanga, ma uit in jos... si mi se taie respiratia…)”
-Ce ti-am facut eu.. muza mea?
-”Nimic; nu tu, un oarecare….
ce-si lega muza pe spinare…
sunt ca desertul fara soare…
sunt praf.. si tremur de racoare…”
-Hmmmmm… There’s something strange about you…
-Tu nu ma crezi.. nici nu-ntelegi…
dar ai sa vezi, si-n clipa-n care voi opri creatia,
va pune-ti lacate pe creier ……………………………
…………………………………………………………………….”
si s-a oprit creatia
